În momentul în care trebuie să ne alegem o pereche de ochelari există o mulţime de aspecte de care trebuie să ţinem cont, de la partea estetică până la cea funcţională.  Nevoia de a purta ochelari poate să difere de la caz la caz. Pot fi necesari ochelari de vedere pentru a trata diverse afecţiuni precum: miopia, hipermetropia, astigmatismul sau pentru protejarea ochilor de lumina albastră emisă de ecranele dispozitivelor digitale.

Una dintre cauzele principale care duc la apariția problemelor de vedere este utilizarea excesivă a ecranelor digitale şi reducerea timpului petrecut în aer liber.

Primul pas, fără de care nu se recomandă sub nici o formă purtarea ochelarilor, este consultaţia de determinare de dioptrii.

Consultul optometric reprezintă primul pas pentru testarea vederii. Un specialist acreditat examinează ochii, verificând acuitatea vizuală și prescrie cea mai bună soluție: ochelari de vedere, lentile de vedere sau un consult amănunțit la un medic oftalmolog.

Consultaţia oftalmologică presupune o examinare completă a ochiului, în vederea depistării oricărui tip de probleme oftalmologice.

Fie că este vorba doar de simpla măsurare a dioptriilor sau de o investigaţie completă, trebuie efectuată doar în centre specializate şi de către personal autorizat: optometrist sau medic oftalmolog. Consultația de determinare a dioptriilor ar trebui refăcută o dată pe an, pentru a vedea dacă ochelarii pe care îi purtăm mai sunt sau nu potriviți pentru ochii noștri. O astfel de consultație poate fi foarte utilă pentru a preveni eventuale probleme ale vederii, atât la adulți, cât și la copii și este efectuată de cele mai multe ori de un optometrist acreditat. Mai mult, timpul acordat unei astfel de consultații nu este unul extins – aproximativ 20 de minute – ca atare protejarea vederii pentru o perioadă lungă de timp este la îndemâna oricui.

Un aspect foarte important îl reprezintă grija față de vederea copiilor. Cât de des ar trebui făcute controalele oftalmologice la copii?

• Imediat după naștere: copilul născut prematur sau cu orice suspiciune de afectare oculară (pupila albă, de exemplu)
• La vârsta de 6 luni: copilul care nu urmărește cu fiecare ochi în parte, dar și cu ambii ochi, obiecte aflate în mișcare; copilul care prezintă strabism (după această vârstă, alinierea ochilor este obligatorie!)
• La 1 an: toți copiii aparent normali, dar cu risc de afecțiuni oculare (infecții ale mamei, travaliu prelungit, prematuritate, antecedente familiale oftalmologice: strabism, glaucom, cataractă congenitală, dioptrii mari, astigmatism)
• La 2 ani: orice copil aparent normal, fără factori de risc, trebuie să facă obligatoriu primul consult oftalmologic pentru a depista eventuale deviații oculare mici, sau vicii de refracție, care neglijate duc la apariția ambliopiei
• Copiii preșcolari sau școlari care prezintă: tulburări de comportament (nervozitate, agresivitate, hipermotilitate), dureri de cap nejustificate, scăderea performanțelor școlare
• Anual: purtătorii de ochelari și persoane care lucrează la calculator; pacienți ce au antecedente familiale de glaucom, degenerescență maculară, vicii de refracție mari, retinopatie diabetică
• La fiecare 2 ani: persoanele nepurtătoare de ochelari, în lipsa altei simptomatologii
• Periodic (la 3-6 luni): pacienți cu diverse boli cornice – glaucom, diabet zaharat, hipertensiune arterială, boli autoimune.